Leonardo da Vinci, arhetipul artistului total 

Polimatul etern s-a remarcat în istorie prin priceperea sa în multiple domenii, printre care pictură (în mai multe medii), sculptură, inginerie, arhitectură, muzică și chiar anatomie. Pentru Da Vinci, toate ariile vieții erau interconectate, el fiind, poate, un promotor al ceea ce se numește astăzi inter- și transdisciplinaritate. Utilizând informațiile unei discipline, el reușea să inventeze creații care au stat la baza a numeroase lucruri care până și astăzi ne fascinează, de la elicopter la submarin. 

Actualitatea acestei fuziuni dintre artă și știință capătă valențe noi astăzi, prin arta numeroșilor artiști care utilizează obiecte sau chiar medii neconvenționale, de la tuburi, table sau instrumentar din domeniul IT, la animale, insecte sau plante. WIN Gallery susține aceste explorări, cea mai recentă colaborare cu Art Mirror vorbind despre puntea creată între artă, tehnologie, design sustenabil și promovarea României la nivel internațional prin intermediul unor personalități marcante pentru țara noastră. 

Leonardo da Vinci a fost un vizionar în domeniul ingineriei, lăsând în urmă sute de schițe și concepte tehnice care anticipau invenții cu secole înainte de realizarea lor practică. A proiectat mecanisme complexe precum angrenaje, pompe hidraulice, macarale, poduri mobile și mașini de război – de la catapulte și turnuri de asediu la prototipuri de tancuri și mitraliere. Interesul său pentru zbor s-a materializat în studii detaliate asupra păsărilor și în schițele unor aparate de zbor, inclusiv un planor și un model rudimentar de elicopter (ornitopterul). Deși majoritatea acestor invenții nu au fost construite în timpul vieții sale, ele demonstrează o înțelegere profundă a principiilor mecanice și o capacitate uimitoare de a îmbina observația naturală cu anticiparea tehnologică. Leonardo nu a fost doar un desenator de mașini fantastice, ci un inginer al ideilor, ale cărui concepte au influențat gândirea științifică modernă. 

Remodelarea perfecțiunii 

Întorcându-ne la artele vizuale, Leonardo da Vinci a remodelat idealul perfecțiunii nu doar prin rafinarea estetică a proporțiilor, ci printr-o abordare profund interdisciplinară, în care știința, observația și filosofia se împletesc cu practica artistică. Deși ideea raportului ideal între părțile corpului uman are origini în Antichitate, ea fiind formulată de grecii clasici și sistematizată de Vitruviu în tratatul său De Architectura, Leonardo este cel care transformă acest ideal într-un adevărat program de cercetare. Omul Vitruvian, celebrul său desen, nu este doar o reprezentare a echilibrului dintre pătrat și cerc, ci o declarație despre omul ca măsură a tuturor lucrurilor. Astfel, proporția devine la el o dinamică vie, nu o regulă fixă, un echilibru în permanentă adaptare. Studiile sale sunt secvențiale și construiesc o scară a înțelegerii care pornește de la particular și urcă spre universal. 

Această viziune este cu atât mai relevantă astăzi, când paradigma artistică și științifică a devenit din nou una hibridă. În era tehnologiei, a inteligenței artificiale și a bio-designului, idealul perfecțiunii nu mai este dat de simetria statică, ci de capacitatea de a integra cunoașterea din domenii diverse. Viziunea lui Da Vinci ne oferă un model operațional și în secolul XXI: acela de a privi omul și creația umană printr-o lentilă holistă, în care armonia nu se obține prin izolare, ci prin conexiune. Citind arta contemporană din acest unghi, putem regăsi în proiectele transdisciplinare, cum ar fi instalațiile bio-reactive sau arhitectura algoritmică, același ideal al unei proporții care reflectă o ordine profundă, în care estetica, etica și funcționalitatea se îmbină într-un tot coerent. 

Ziua Mondială a Artei 

Din punct de vedere istoric, Ziua Mondială a Artei are un trecut relativ recent, fiind anunțată oficial în 2012, de către International Association of Art, în parteneriat cu UNESCO. Rolul său este de a celebra importanța artei în dezvoltarea omului, prin impactul pe care îl are în fiecare domeniu de activitate. Având în vedere răspândirea și omniprezența acestui subiect, la nivel internațional Ziua Mondială a Artei se sărbătorește pe întreg globul prin ceremonii speciale, expoziții, conferințe, intervenții urbane sau vernisaje organizate special cu ocazia acestei zile. 

Dincolo de festivismul ei aparent, această zi are o semnificație profund culturală: oferă un cadru simbolic în care arta este recunoscută nu doar ca expresie individuală, ci ca instrument colectiv de reflecție, coeziune și transformare. Într-o societate marcată de polarizări, tensiuni și ritmuri accelerate, arta rămâne unul dintre puținele spații în care dialogul rămâne posibil și autentic, iar sensurile pot fi negociate prin imaginație, nu prin conflict. Ea creează legături invizibile între generații, între trecut și prezent, între individ și comunitate, oferind o platformă în care identitățile se afirmă și se reconfigurează. Ziua Mondială a Artei aduce în prim-plan această funcție vitală a creației artistice, reafirmând rolul său nu doar în estetica lumii, ci în însăși structura ei. 

Sărbătorirea Zilei Internaționale a Artei prin omagierea perpetuă a lui Leonardo da Vinci marchează importanța lui nu doar ca artist, ci ca model de gândire, creativitate totală, încă relevantă după mai bine de jumătate de mileniu. Armonia dintre artă și știință nu a fost niciodată pierdută, ci a fluctuat sinusoidal, în zilele noastre panta ascendentă marcând un interes pe care, din câte știm, l-au avut și renascentiștii lui Da Vinci.

Poate că adevărata modernitate nu înseamnă ruptura de trecut, ci o reevaluare constantă care să ia în calcul și învățăturile istoriei. De la Da Vinci trebuie să nu uităm că frumosul este inseparabil de adevăr, iar cunoașterea nu exclude sensibilitatea. 

Drd. Andrei Fășie