Pentru cititorii familiarizați cu piața de artă din România, numele lui Iustinian Sandu apare adesea în legătură cu un tip de colecționism construit nu doar pe criterii estetice, ci și pe relații autentice cu artiștii.
Pasionat de pictură încă din tinerețe și format într-un mediu familial în care arta era prezentă, parcursul său de colecționar s-a consolidat în timp prin întâlniri decisive cu artiști și prin implicarea directă în organizarea taberelor de creație de la Sinaia. Colecția sa reflectă această dimensiune personală a relației cu arta în care lucrările sunt urme ale unor prietenii, ale unor contexte de creație și ale unei sensibilități vizuale cultivate de-a lungul anilor. În dialogul de mai jos, Iustinian Sandu vorbește despre primele întâlniri cu arta, despre rolul intuiției în procesul de achiziție și despre felul în care o colecție devine, în timp, o formă de memorie culturală.
